miercuri, 31 martie 2010

O viata in stilul "BIO"

Ce inseamna

?????


Aceste produse, fie că sunt alimente bio, produse cosmetice bio, de îngrijire bio, de curăţenie bio sau suplimente nutritive sunt compuse strict din plantele , din ingrediente organice, fără a fi modidficate genetic sau fără să li se fi adăugat alte produse chimice.



Diferenţa intre un produs bio si un produs natural

Între produsele naturale şi produsele bio-organice, diferenţa o reprezintă tocmai acesti paşi menţionaţi în producţie. Produsele denumite generic- naturale sunt bazate pe plante. Ele nu au fost cultivate pe terenuri organice şi nici nu au fost supuse procedeelor naturale, fără substanţe chimice pentru obţinerea substanţei finale.

V.S
Tu pe care l-ai alege?

Ca fiinte umane suntem tentati sa criticam aspectul si sa alegem intotdeuna "frumosul",chiar daca acel frumos poate fi nociv vietii noastre.Atat timp cat privim doar in aparenta,niciodata nu vom cunoaste cu adevarat esenta lucrurilor:).

V.S


Răspândire

La noi în ţară magazinle alimentare bio sunt în venire, căutate tot mai des. Industria agricolă bio se supune unei legislaţii speciale pentru certificare. Motivul este conştientizarea efectelor nocive pe care îl au îngrăşămintele chimice şi insecticidele asupra organismului uman dealungul aniilor. În Germania, industria bio-organică este foarte dezvoltată, existând lanţuri de magazine-supermarket în care se pot procura astfel de produse eficiente pentru sănătate.


Din viata cotidiana

Potrivit estimărilor privind folosirea zilnică a cosmeticelor, trei produse cosmetice de îngrijire sunt folosite pe bebeluşi şi copii, zece sunt folosite de bărbaţi, iar femeile folosesc şase produse cosmetice şi treisprezece produse de make-up; câteva produse sunt folosite de mai multe ori pe zi. Fiecare din aceste produse conţine cel puţin două substanţe cancerigene, ceea ce înseamnă că în fiecare zi, în medie, ne expunem copiii la 6 substanţe cancerigene diferite, bărbaţii la 20 substanţe cancerigene, iar femeile la 38 substanţe cancerigene.
În fiecare zi, o femeie obişnuită aplică 175 de substanţe chimice pe întreg corpul, prin şampoanele, săpunurile, deodorantele sau produsele de machiaj folosite. Această cifră surprinzătoare este rezultatul unui recent studiu realizat în SUA de o organizaţie nonprofit care militează pentru folosirea ingredientelor naturale. Cel mai surprinzator efect al acestor chimicale este faptul că pielea devine dependentă de ele, iar substanţele chimice se substituie protecţiei naturale a corpului. În cele mai rele cazuri, cosmeticele provoacă erupţii sau reacţii alergice.

joi, 25 martie 2010




Delfinii sunt mamifere marine înrudite cu balenele şi marsuinii . Există în jur de 40 de specii de delfini în 17 genuri diferite. Delfinii variază ca dimensiune de la 1.2 m şi 40 kg (Delfinii Maui), ajungând până la 9.5 m şi 10 tone (Orca sau Balenă ucigaşă).
Se găsesc în întreaga lume, în special în apele puţin adânci din zonele de coastă. Delfinii sunt carnivore, hrănindu-se cu peşte şi calmari. Familia Delphinidae este cea mai mare din Ordinul Cetacea, fiind şi relativ recentă: delfinii au evoluat acum aproximativ 10 milioane de ani, în Miocen.
Delfinii se numără printre cele mai inteligente animale, comportamentul lor prietenos şi atitudinea jucăuşă aducându-le popularitate în cultura umană.

Specii de delfin din fauna României
Singurele trei specii de delfin care pătrund în Marea Neagră sunt: Phocoena phocoena (marsuinul, focena sau porcul de mare), Tursiops truncatus (afalinul sau delfinul mare sau delfinul cu bot gros) şi Delphinus delphis (delfinul comun).
Până la ora actuală, au fost monitorizate în apele româneşti aproximativ 2300 de exemplare de delfini din toate cele trei specii existente în Marea Neagră. Astfel, au fost observate în decursul expediţiilor ştiintifice – 500-700 exemplare de afalin (Turpsiops truncatus ponticus), 700-1000 exemplare de marsuin (Phocoena phocoena relicta) şi 400-600 exemplare delfin comun (Delphinus delphis ponticus).
Descrierea delfinului comun (Delphinus delphis): Are spatele sur-negricios cu reflexe verzui, laturi cenuşii, abdomen albicios. Botul este potrivit de alungit, mandibula depşeşte maxila, iar fruntea este puţin turtită în partea anterioară. Se hrăneşte cu crustacei şi cefalopode. Urmăreşte cârdurile de sardele, hamsii şi peşti zburători. Are o lungime cuprinsă între 1,5-1,8 m şi o greutate de până la 55 kg (în cazuri excepţionale, ajunge la 100 kg). Durata maximă de viaţă a speciei este de 22 de ani (masculi) şi 20 de ani (femele). Trăieşte de-a lungul coastei, la adâncime mică.
Descrierea delfinului cu bot gros (Tursiops truncatus): Are botul evident turtit, iar fălcile de aproximativ aceeaşi lungime. Spatele şi laturile corpului sunt negre, abdomenul având şi o zonă mai deschisă, cenuşiu alburie sau albă. Deasupra ochilor are o pată rotundă, cenuşie. Are o lungime cuprinsă între 1,9 m şi 2,5 m. Greutatea exemplarelor mature nu depăşeşte 150-200 kg (în cazuri excepţionale, delfinul cântăreşte 400 kg). Are o viteză de deplasare de 28-33 km/oră şi poate coborî la adâncimi de până la 90-100 m

Protejarea delfinilor
Preocupata de pericolele care ameninta delfinii din Marea Neagra, Organizatia Neguvernamentala Ecologista Mare Nostrum deruleaza in prezent un proiect ce are ca scop asigurarea conditiilor adecvate de dezvoltare a populatiilor de delfini in zona costiera romaneasca prin diminuarea impactului negativ al activitatilor economice costiere asupra delfinului, in special a pescuitului cu plase – cauza capturilor accidentale.

miercuri, 17 martie 2010

Incalzirea globala si viitorul



Încălzirea globală ne va alunga spre zonele înalte
Regiunile înalte pot deveni cele mai fertile de pe pământ
De pe întreg Globul, cel mai repede s-a încălzit Polul Nord
Până în 2050 este posibil ca o mare parte a populaţiei din zonele secetoase ale Globului să migreze în masă spre zonele înalte. Aici, precipitaţiile vor cădea din ce în ce mai mult, iar resursele de apă se vor înmulţi. Zonele înalte vor deveni, poate, cele mai fertile locuri de pe pământ. Astfel, aici productivitatea agricolă ar urma să crească vizibil, cu condiţia ca temperatura medie globală să crească cu mai puţin de 3 grade. Acestea sunt concluziile Grupului interguvernamental de experţi pentru evoluţia climei (GIEC), reunit vineri la Valence, pentru a-şi valida al patrulea raport, arată Agenţia France Presse.
De pe întreg Globul, schimbările climatice vor se vor vedea cel mai mult în zonele de tundră, pădurile boreale, regiunile muntoase, mediteraneene şi zonele de coastă. Tendinţa generală va fi ca, în vreme ce în zonele înalte şi în cele tropicale umede să plouă, cele subtropicale să rămână pe uscat, se mai precizează în raportul GIEC. Documentul semnalează că schimbările climatice nu sunt o poveste, ci un lucru cert.

Mai mult, creşterea temperaturilor din ultimul secol nu are o cauză naturală, ci este datorată, în proporţie de 90%, de emisiile de gaze cu efect de seră. În ultima sută de ani, cel mai mult s-a încălzit Polul Nord – dublu, faţă de media mondială. Consecinţele: nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu până la 0,59 metri până la sfârşitul acestui secol. Temperatura mondială va creşte cu valori cuprinse între +1,8 şi +4°C, în următorul secol.
Clima viitorului ca arăta aşa: caniculă, precipitaţiile puternice şi foarte dese, furtuni tropicale, taifunuri şi uragane, din ce în ce mai puternice.
72% dintre speciile de păsăret – pe apa sâmbetei
72% dintre speciile de păsări ar putea dispărea în următorii ani, din cauza încălzirii globale. Vestea bună este că ar mai fi timp pentru a preveni asta, spun reprezentanţi ai grupului ecologist World Wildlife Fund (WWF), în raportul emis în cadrul conferinţei internaţionale de la Nairobi. “O serie extinsă de indicii duc la concluzia că modificările climaterice duc la schimbarea comportamentală a păsărilor, unele păsări migratoare refuzând să mai migreze”, arată raportul.
Deja în scădere în Europa şi Statele Unite ale Americii, multe specii de păsări migratoare rămân fără surse de hrană din cauza încălzirii globale. Efecte dezastruoase se găsesc şi asupra coastelor mediterane ale Europei - habitate specifice păsărilor migratoare. Într-un scenariu pesimist, aceste coaste ar putea fi total distruse până în anul 2080, se mai spune în raport. Creşterea temperaturilor va afecta şi speciile de păsări non-migratoare, deoarece va duce la modificarea arealului.
În SUA, modificările climatice au dus la reducerea cu aproximativ o treime din speciile de păsări în zona Marilor Lacuri, în timp ce aproape trei sferturi din păsările ce trăiesc în zona de nord-vest a pădurilor tropicale din Australia sunt ameninţate cu dispariţia.
De asemenea, în Europa, şoimul imperial spaniol îşi poate pierde în totalitate habitatul natural. Aceasta este o specie aflată pe cale de dispariţie, care trăieşte doar în rezervaţii naturale În pericol sunt şi păsările din specia Morus bassanus.
Până acum se ştia că păsările din această specie sunt numeroase şi că au o populaţie stabilă. Însă, din cauza încălzirii temperaturii apei mării, peştii, principala lor sursă de hrană, se găsesc tot mai rar. În plus, păsările de munte sau cele care locuiesc pe insule sunt în pericol să rămână fără locuri de refugiu.

Poluarea raului Somes

Dacă cu ani în urmă râul Someşul Mare era considerat un râu de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat construcţia staţiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelaşi lucru se poate spune în prezent când datorită dezvoltării industriale şi a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistriţa şi oraşului Beclean, care deversează apele reziduale provenite din procesele industriale în râul Someş făcând ca de multe ori caracteristicile apei acestuia să nu mai corespundă decât unui râu de categoria a II-a, şi aceasta datorită depăşirii în unele cazuri a încercării organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de două ori precum şi prezenţa metalelor Fe, Pb, Mn care creează greutăţi în tratarea apei în scop potabil pentru populaţia municipiului Dej.Dezvoltarea industrială a municipiului Dej prin prezenţa fabricilor de celuloză şi hârtie şi fabricii de fibre artificiale şi a celei de celuloză chimică a contribuit cu ani în urmă în mod substanţial la poluarea râului Someş în aval de oraşul Dej.O dată cu trecerea în conservare a fabricii de celuloză chimică şi a celei de sulfură de carbon s-a resimţit considerabil reducerea procesului de poluare a râului Someş.Nu putem afirma că nu exisţă poluare a râului Someş, ţinând cont de aportul de impuruficatori pe care îi aduce Someşul în amonte la care se adaugă şi deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.Sursele de impurificare a apei râului Someş în zona Dej sunt:1.Ape uzate menajere provenite din locuinţe şi folosinţele gospodăreşti ale industriilor2.Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, instituţii publice asemănătoare cu apele uzate menajere3.Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din oraşul Dej, cât de pe Platforma Industrială Nord Dej (S.C. SOMEŞ S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej, Depoul SNCFR, PROTAN)4.Ape uzate provenite de la spălatul şi stropitul străzilor şi spaţiilor verzi5.Ape de ploaie venite în contact cu depozitele de deşeuri menajere şi industriale6.Apele meteoritice care uneori în timpul şiroirii pot antrena substanţe în suspensie, pesticide, etc.Ţinând cont de conţinutul acestor ape, totuşi cele mai poluante rămân însă apele uzate industriale.

Dispute din cauza incalziri globale




Incalzirea globala va reaprinde disputa intre Rusia si UE pentru resursele energetice, avertizeaza un raport al Uniunii obtinut de cotidianul britanic "The Guardian" si care ar urma sa fie dezbatut saptamana aceasta in cadrul summit-ului la Bruxelles dedicat energiei si schimbarilor climatice. Potrivit documentului guvernele europene sunt avertizate sa se pregateasca pentru o era de conflict intre Rusia si Occident pentru resursele minerale bogate din regiunea arctica. Incalzirea globala va pune in pericol securitatea in Europa din cauza luptei tot mai intense pentru accesul la resursele energetice si controlul acestora.

In luna august a anului trecut, Rusia si-a amplasat steagul pe fundul Oceanului Arctic, la 4 200 metri adancime, afimand ca lantul muntos care traverseaza regiunea polara este o continuare a platoului continental rus. Se crede ca teritoriul de sub Oceanul Arctic este foarte bogat in gaze naturale si petrol.

Reflexe pentru protejarea mediului..

In fiecare zi, consumarea energiei necesare vietii noastre cotidiene : iluminare, menaj, curatenie, etc…are grave consecinte asupra mediului inconjurator. Totusi, cu putine eforturi s-ar reduce consumul energiei zilnice si cu aceasta ocazie ar scadea si facturile.
Niste bune reflexe, ne-ar putea conduce catre :
Preferarea becurilor de mic consum, iluminarea ramanand aceeasi si totusi ele consuma de 5 ori mai putin decat un bec normal si dureaza de 7 ori mai mult.
Mancatul produselor de sezon : stiati ca un fruct importat din strainatate consuma de 20 ori mai mult petrol decat acelasi fruct produs si vandut local, deci in sezon?
Atentie la masini : in 10 ani emisia de CO2 rezultata din transporturi a crescut cu peste 20 %.
In ceea ce priveste menajul …ganditi bio…exista produse care curata fara a avea in compozitie fosfati.
Si lista de bune reflexe nu se opreste aici : trierea sticlei, plasticului si cartonului pentru reciclare, incetarea aruncarii ambalajelor pe jos.

Curiozitati despre mediul inconjurator

1. 90% din activitatea vulcanica are loc in oceane. Cand vulcanul Krakatau a erupt in Indonezia in 1883, a facut un zgomot atat de mare ca s-a auzit de la 8.000 de km departare pana in Australia. A fost aruncata atat de multa cenusa in atmosfera, incat, aproape 2 ani, apusul de soare s-a vazut verde si luna s-a vazut albastra. Eruptia vulcanului Krakatau a fost echivalenta cu 223 milioane de tone de explozibil. 
2. Antarctica este cel mai rece continent; odata a fost inregistrata o temperatura de - 55 °C. Antarctica are cele mai putine precipitatii decat orice alt continent.
3. Cel mai fierbinte continent este Africa unde cea mai ridicata temperatura inregistrata a fost de 58 °C. Sahara, cel mai uscat si mai mare desert din lume a fost odata un pamant plin de rauri si mlastini.
4. In Calama, un oras in Desertul Atacama din Chile, nu a plouat niciodata.
5. In istorie, mai multe nave au fost scufundate de uragane decat in razboaie. In lume, se formeaza pe an in medie 16 milioane de furtuni. 
6. Daca s-ar topi toata gheata din Antarctica, nivelul oceanelor ar creste cu 61 de metri ceea ce ar insemna ca in jur de un sfert din aria de pamant a lumii ar putea fi inundata. .
7.Cei mai multi oameni din Nepal numesc Muntele Everest "Sagarmtha", care inseamna "frunte in cer". Vorbitorii de limba tibetana numesc Muntele Everest "Chomolungma" ceea ce inseamna "zeita, mama a lumii". Muntele Everest este numit dupa Sir George Everest. El a fost un inginer militar englez care a fost topograf general in India din 1829 pana in 1843. In aceasta perioada el a topografiat varful. Sir George Everest a fost prima persoana care a inregistrat locatia si inaltimea Muntelui Everest care la acea vreme se numea Varful XV.
8. Viteza medie a unei avalanse este de 35 de km pe ora.
9. Apa in forma lichida are o densitate mai mare decat apa sub forma de gheata. De aceea gheata pluteste in apa. 
10. Cele mai intunecate locuri de pe Pamant sunt cei 2 poli: Polul Sud nu are lumina solara 182 de zile in fiecare an iar Polul Nord, 176 de zile pe an.
11.Cand este vazut de deasupra, curcubeul are forma unei gogoase.
12. Cutremurele apar in lume cam o data la o ora. Sunt mai mult de 50.000 de cutremure in lume in fiecare an. Se estimeaza ca pana acum au fost omorati de cutremure mai mult de 75 de milioane de oameni.
13. Cele 7 minuni naturale ale lumii se considera a fi: Muntele Everest din Nepal (Tibet), Cascada Victoria in Zambia (Zimbabwe), Marele Canion in Arizona (SUA), Marea Bariera de Corali (Australia), Aurora Boreala, Vulcanul Paricutin in Mexic si Portul Rio de Janeiro in Brazilia. 
14. Energia unui uragan este egala aproximativ cu 500.000 de bombe atomice.
15. Un fulger contine suficienta energie ca sa prajeasca 160.000 de felii de paine. Din nefericire, un fulger dureaza 1/10.000 dintr-o secunda, asa ca ti-e foarte dificil sa intorci felia de paine si pe partea cealalta.
16.. In ultimii 50 de ani, temperatura Antarticii a crescut cu 2,5 grade Celsius. Desprinderea a bucati mari din ghetari si a faptului ca acestia plutesc departe de continent poate fi cauza acestei cresteri de temperatura. In 1995 s-a desprins o bucata de ghetar de 1000 km2 care a inceput sa pluteasca spre nord.
17. Fiecare curcubeu este unic. Tu vezi curcubeul in funtie de unghiul in care lumina loveste picaturile de apa din aer. Asa ca, cineva care sta langa tine, va vedea lumina venind dintr-un unghi usor diferit decat in cazul curcubeului pe care il vezi tu. Stiind asta, acum intelegi ca fiecare curcubeu este unic!
18. Masa Pamantului creste in fiecare an pentru ca 3.000 de tone de resturi de meteoriti din spatiu lovesc suprafata Pamantului in fiecare an.