O viata in stilul "BIO"

Ce inseamna

?????

Aceste produse, fie că sunt alimente bio, produse cosmetice bio, de îngrijire bio, de curăţenie bio sau suplimente nutritive sunt compuse strict din plantele , din ingrediente organice, fără a fi modidficate genetic sau fără să li se fi adăugat alte produse chimice.

Diferenţa intre un produs bio si un produs natural

Între produsele naturale şi produsele bio-organice, diferenţa o reprezintă tocmai acesti paşi menţionaţi în producţie. Produsele denumite generic- naturale sunt bazate pe plante. Ele nu au fost cultivate pe terenuri organice şi nici nu au fost supuse procedeelor naturale, fără substanţe chimice pentru obţinerea substanţei finale.

V.S

Tu pe care l-ai alege?

Ca fiinte umane suntem tentati sa criticam aspectul si sa alegem intotdeuna "frumosul",chiar daca acel frumos poate fi nociv vietii noastre.Atat timp cat privim doar in aparenta,niciodata nu vom cunoaste cu adevarat esenta lucrurilor:).

V.S

Răspândire

La noi în ţară magazinle alimentare bio sunt în venire, căutate tot mai des. Industria agricolă bio se supune unei legislaţii speciale pentru certificare. Motivul este conştientizarea efectelor nocive pe care îl au îngrăşămintele chimice şi insecticidele asupra organismului uman dealungul aniilor. În Germania, industria bio-organică este foarte dezvoltată, existând lanţuri de magazine-supermarket în care se pot procura astfel de produse eficiente pentru sănătate.

Din viata cotidiana

Potrivit estimărilor privind folosirea zilnică a cosmeticelor, trei produse cosmetice de îngrijire sunt folosite pe bebeluşi şi copii, zece sunt folosite de bărbaţi, iar femeile folosesc şase produse cosmetice şi treisprezece produse de make-up; câteva produse sunt folosite de mai multe ori pe zi. Fiecare din aceste produse conţine cel puţin două substanţe cancerigene, ceea ce înseamnă că în fiecare zi, în medie, ne expunem copiii la 6 substanţe cancerigene diferite, bărbaţii la 20 substanţe cancerigene, iar femeile la 38 substanţe cancerigene.

În fiecare zi, o femeie obişnuită aplică 175 de substanţe chimice pe întreg corpul, prin şampoanele, săpunurile, deodorantele sau produsele de machiaj folosite. Această cifră surprinzătoare este rezultatul unui recent studiu realizat în SUA de o organizaţie nonprofit care militează pentru folosirea ingredientelor naturale. Cel mai surprinzator efect al acestor chimicale este faptul că pielea devine dependentă de ele, iar substanţele chimice se substituie protecţiei naturale a corpului. În cele mai rele cazuri, cosmeticele provoacă erupţii sau reacţii alergice.

Delfinii sunt mamifere marine înrudite cu balenele şi marsuinii . Există în jur de 40 de specii de delfini în 17 genuri diferite. Delfinii variază ca dimensiune de la 1.2 m şi 40 kg (Delfinii Maui), ajungând până la 9.5 m şi 10 tone (Orca sau Balenă ucigaşă).
Se găsesc în întreaga lume, în special în apele puţin adânci din zonele de coastă. Delfinii sunt carnivore, hrănindu-se cu peşte şi calmari. Familia Delphinidae este cea mai mare din Ordinul Cetacea, fiind şi relativ recentă: delfinii au evoluat acum aproximativ 10 milioane de ani, în Miocen.
Delfinii se numără printre cele mai inteligente animale, comportamentul lor prietenos şi atitudinea jucăuşă aducându-le popularitate în cultura umană.

Specii de delfin din fauna României
Singurele trei specii de delfin care pătrund în Marea Neagră sunt: Phocoena phocoena (marsuinul, focena sau porcul de mare), Tursiops truncatus (afalinul sau delfinul mare sau delfinul cu bot gros) şi Delphinus delphis (delfinul comun).
Până la ora actuală, au fost monitorizate în apele româneşti aproximativ 2300 de exemplare de delfini din toate cele trei specii existente în Marea Neagră. Astfel, au fost observate în decursul expediţiilor ştiintifice – 500-700 exemplare de afalin (Turpsiops truncatus ponticus), 700-1000 exemplare de marsuin (Phocoena phocoena relicta) şi 400-600 exemplare delfin comun (Delphinus delphis ponticus).
Descrierea delfinului comun (Delphinus delphis): Are spatele sur-negricios cu reflexe verzui, laturi cenuşii, abdomen albicios. Botul este potrivit de alungit, mandibula depşeşte maxila, iar fruntea este puţin turtită în partea anterioară. Se hrăneşte cu crustacei şi cefalopode. Urmăreşte cârdurile de sardele, hamsii şi peşti zburători. Are o lungime cuprinsă între 1,5-1,8 m şi o greutate de până la 55 kg (în cazuri excepţionale, ajunge la 100 kg). Durata maximă de viaţă a speciei este de 22 de ani (masculi) şi 20 de ani (femele). Trăieşte de-a lungul coastei, la adâncime mică.
Descrierea delfinului cu bot gros (Tursiops truncatus): Are botul evident turtit, iar fălcile de aproximativ aceeaşi lungime. Spatele şi laturile corpului sunt negre, abdomenul având şi o zonă mai deschisă, cenuşiu alburie sau albă. Deasupra ochilor are o pată rotundă, cenuşie. Are o lungime cuprinsă între 1,9 m şi 2,5 m. Greutatea exemplarelor mature nu depăşeşte 150-200 kg (în cazuri excepţionale, delfinul cântăreşte 400 kg). Are o viteză de deplasare de 28-33 km/oră şi poate coborî la adâncimi de până la 90-100 m

Protejarea delfinilor
Preocupata de pericolele care ameninta delfinii din Marea Neagra, Organizatia Neguvernamentala Ecologista Mare Nostrum deruleaza in prezent un proiect ce are ca scop asigurarea conditiilor adecvate de dezvoltare a populatiilor de delfini in zona costiera romaneasca prin diminuarea impactului negativ al activitatilor economice costiere asupra delfinului, in special a pescuitului cu plase – cauza capturilor accidentale.

Incalzirea globala si viitorul

Încălzirea globală ne va alunga spre zonele înalte
Regiunile înalte pot deveni cele mai fertile de pe pământ
De pe întreg Globul, cel mai repede s-a încălzit Polul Nord
Până în 2050 este posibil ca o mare parte a populaţiei din zonele secetoase ale Globului să migreze în masă spre zonele înalte. Aici, precipitaţiile vor cădea din ce în ce mai mult, iar resursele de apă se vor înmulţi. Zonele înalte vor deveni, poate, cele mai fertile locuri de pe pământ. Astfel, aici productivitatea agricolă ar urma să crească vizibil, cu condiţia ca temperatura medie globală să crească cu mai puţin de 3 grade. Acestea sunt concluziile Grupului interguvernamental de experţi pentru evoluţia climei (GIEC), reunit vineri la Valence, pentru a-şi valida al patrulea raport, arată Agenţia France Presse.
De pe întreg Globul, schimbările climatice vor se vor vedea cel mai mult în zonele de tundră, pădurile boreale, regiunile muntoase, mediteraneene şi zonele de coastă. Tendinţa generală va fi ca, în vreme ce în zonele înalte şi în cele tropicale umede să plouă, cele subtropicale să rămână pe uscat, se mai precizează în raportul GIEC. Documentul semnalează că schimbările climatice nu sunt o poveste, ci un lucru cert.

Mai mult, creşterea temperaturilor din ultimul secol nu are o cauză naturală, ci este datorată, în proporţie de 90%, de emisiile de gaze cu efect de seră. În ultima sută de ani, cel mai mult s-a încălzit Polul Nord – dublu, faţă de media mondială. Consecinţele: nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu până la 0,59 metri până la sfârşitul acestui secol. Temperatura mondială va creşte cu valori cuprinse între +1,8 şi +4°C, în următorul secol.
Clima viitorului ca arăta aşa: caniculă, precipitaţiile puternice şi foarte dese, furtuni tropicale, taifunuri şi uragane, din ce în ce mai puternice.
72% dintre speciile de păsăret – pe apa sâmbetei
72% dintre speciile de păsări ar putea dispărea în următorii ani, din cauza încălzirii globale. Vestea bună este că ar mai fi timp pentru a preveni asta, spun reprezentanţi ai grupului ecologist World Wildlife Fund (WWF), în raportul emis în cadrul conferinţei internaţionale de la Nairobi. “O serie extinsă de indicii duc la concluzia că modificările climaterice duc la schimbarea comportamentală a păsărilor, unele păsări migratoare refuzând să mai migreze”, arată raportul.
Deja în scădere în Europa şi Statele Unite ale Americii, multe specii de păsări migratoare rămân fără surse de hrană din cauza încălzirii globale. Efecte dezastruoase se găsesc şi asupra coastelor mediterane ale Europei - habitate specifice păsărilor migratoare. Într-un scenariu pesimist, aceste coaste ar putea fi total distruse până în anul 2080, se mai spune în raport. Creşterea temperaturilor va afecta şi speciile de păsări non-migratoare, deoarece va duce la modificarea arealului.
În SUA, modificările climatice au dus la reducerea cu aproximativ o treime din speciile de păsări în zona Marilor Lacuri, în timp ce aproape trei sferturi din păsările ce trăiesc în zona de nord-vest a pădurilor tropicale din Australia sunt ameninţate cu dispariţia.
De asemenea, în Europa, şoimul imperial spaniol îşi poate pierde în totalitate habitatul natural. Aceasta este o specie aflată pe cale de dispariţie, care trăieşte doar în rezervaţii naturale În pericol sunt şi păsările din specia Morus bassanus.
Până acum se ştia că păsările din această specie sunt numeroase şi că au o populaţie stabilă. Însă, din cauza încălzirii temperaturii apei mării, peştii, principala lor sursă de hrană, se găsesc tot mai rar. În plus, păsările de munte sau cele care locuiesc pe insule sunt în pericol să rămână fără locuri de refugiu.

Poluarea raului Somes

Dacă cu ani în urmă râul Someşul Mare era considerat un râu de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat construcţia staţiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelaşi lucru se poate spune în prezent când datorită dezvoltării industriale şi a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistriţa şi oraşului Beclean, care deversează apele reziduale provenite din procesele industriale în râul Someş făcând ca de multe ori caracteristicile apei acestuia să nu mai corespundă decât unui râu de categoria a II-a, şi aceasta datorită depăşirii în unele cazuri a încercării organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de două ori precum şi prezenţa metalelor Fe, Pb, Mn care creează greutăţi în tratarea apei în scop potabil pentru populaţia municipiului Dej.Dezvoltarea industrială a municipiului Dej prin prezenţa fabricilor de celuloză şi hârtie şi fabricii de fibre artificiale şi a celei de celuloză chimică a contribuit cu ani în urmă în mod substanţial la poluarea râului Someş în aval de oraşul Dej.O dată cu trecerea în conservare a fabricii de celuloză chimică şi a celei de sulfură de carbon s-a resimţit considerabil reducerea procesului de poluare a râului Someş.Nu putem afirma că nu exisţă poluare a râului Someş, ţinând cont de aportul de impuruficatori pe care îi aduce Someşul în amonte la care se adaugă şi deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.Sursele de impurificare a apei râului Someş în zona Dej sunt:1.Ape uzate menajere provenite din locuinţe şi folosinţele gospodăreşti ale industriilor2.Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, instituţii publice asemănătoare cu apele uzate menajere3.Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din oraşul Dej, cât de pe Platforma Industrială Nord Dej (S.C. SOMEŞ S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej, Depoul SNCFR, PROTAN)4.Ape uzate provenite de la spălatul şi stropitul străzilor şi spaţiilor verzi5.Ape de ploaie venite în contact cu depozitele de deşeuri menajere şi industriale6.Apele meteoritice care uneori în timpul şiroirii pot antrena substanţe în suspensie, pesticide, etc.Ţinând cont de conţinutul acestor ape, totuşi cele mai poluante rămân însă apele uzate industriale.

Dispute din cauza incalziri globale

Incalzirea globala va reaprinde disputa intre Rusia si UE pentru resursele energetice, avertizeaza un raport al Uniunii obtinut de cotidianul britanic "The Guardian" si care ar urma sa fie dezbatut saptamana aceasta in cadrul summit-ului la Bruxelles dedicat energiei si schimbarilor climatice. Potrivit documentului guvernele europene sunt avertizate sa se pregateasca pentru o era de conflict intre Rusia si Occident pentru resursele minerale bogate din regiunea arctica. Incalzirea globala va pune in pericol securitatea in Europa din cauza luptei tot mai intense pentru accesul la resursele energetice si controlul acestora.

In luna august a anului trecut, Rusia si-a amplasat steagul pe fundul Oceanului Arctic, la 4 200 metri adancime, afimand ca lantul muntos care traverseaza regiunea polara este o continuare a platoului continental rus. Se crede ca teritoriul de sub Oceanul Arctic este foarte bogat in gaze naturale si petrol.

Reflexe pentru protejarea mediului..

In fiecare zi, consumarea energiei necesare vietii noastre cotidiene : iluminare, menaj, curatenie, etc…are grave consecinte asupra mediului inconjurator. Totusi, cu putine eforturi s-ar reduce consumul energiei zilnice si cu aceasta ocazie ar scadea si facturile.
Niste bune reflexe, ne-ar putea conduce catre :
Preferarea becurilor de mic consum, iluminarea ramanand aceeasi si totusi ele consuma de 5 ori mai putin decat un bec normal si dureaza de 7 ori mai mult.
Mancatul produselor de sezon : stiati ca un fruct importat din strainatate consuma de 20 ori mai mult petrol decat acelasi fruct produs si vandut local, deci in sezon?
Atentie la masini : in 10 ani emisia de CO2 rezultata din transporturi a crescut cu peste 20 %.
In ceea ce priveste menajul …ganditi bio…exista produse care curata fara a avea in compozitie fosfati.
Si lista de bune reflexe nu se opreste aici : trierea sticlei, plasticului si cartonului pentru reciclare, incetarea aruncarii ambalajelor pe jos.

Curiozitati despre mediul inconjurator

1. 90% din activitatea vulcanica are loc in oceane. Cand vulcanul Krakatau a erupt in Indonezia in 1883, a facut un zgomot atat de mare ca s-a auzit de la 8.000 de km departare pana in Australia. A fost aruncata atat de multa cenusa in atmosfera, incat, aproape 2 ani, apusul de soare s-a vazut verde si luna s-a vazut albastra. Eruptia vulcanului Krakatau a fost echivalenta cu 223 milioane de tone de explozibil. 
2. Antarctica este cel mai rece continent; odata a fost inregistrata o temperatura de - 55 °C. Antarctica are cele mai putine precipitatii decat orice alt continent.
3. Cel mai fierbinte continent este Africa unde cea mai ridicata temperatura inregistrata a fost de 58 °C. Sahara, cel mai uscat si mai mare desert din lume a fost odata un pamant plin de rauri si mlastini.
4. In Calama, un oras in Desertul Atacama din Chile, nu a plouat niciodata.
5. In istorie, mai multe nave au fost scufundate de uragane decat in razboaie. In lume, se formeaza pe an in medie 16 milioane de furtuni. 
6. Daca s-ar topi toata gheata din Antarctica, nivelul oceanelor ar creste cu 61 de metri ceea ce ar insemna ca in jur de un sfert din aria de pamant a lumii ar putea fi inundata. .
7.Cei mai multi oameni din Nepal numesc Muntele Everest "Sagarmtha", care inseamna "frunte in cer". Vorbitorii de limba tibetana numesc Muntele Everest "Chomolungma" ceea ce inseamna "zeita, mama a lumii". Muntele Everest este numit dupa Sir George Everest. El a fost un inginer militar englez care a fost topograf general in India din 1829 pana in 1843. In aceasta perioada el a topografiat varful. Sir George Everest a fost prima persoana care a inregistrat locatia si inaltimea Muntelui Everest care la acea vreme se numea Varful XV.
8. Viteza medie a unei avalanse este de 35 de km pe ora.
9. Apa in forma lichida are o densitate mai mare decat apa sub forma de gheata. De aceea gheata pluteste in apa. 
10. Cele mai intunecate locuri de pe Pamant sunt cei 2 poli: Polul Sud nu are lumina solara 182 de zile in fiecare an iar Polul Nord, 176 de zile pe an.
11.Cand este vazut de deasupra, curcubeul are forma unei gogoase.
12. Cutremurele apar in lume cam o data la o ora. Sunt mai mult de 50.000 de cutremure in lume in fiecare an. Se estimeaza ca pana acum au fost omorati de cutremure mai mult de 75 de milioane de oameni.
13. Cele 7 minuni naturale ale lumii se considera a fi: Muntele Everest din Nepal (Tibet), Cascada Victoria in Zambia (Zimbabwe), Marele Canion in Arizona (SUA), Marea Bariera de Corali (Australia), Aurora Boreala, Vulcanul Paricutin in Mexic si Portul Rio de Janeiro in Brazilia. 
14. Energia unui uragan este egala aproximativ cu 500.000 de bombe atomice.
15. Un fulger contine suficienta energie ca sa prajeasca 160.000 de felii de paine. Din nefericire, un fulger dureaza 1/10.000 dintr-o secunda, asa ca ti-e foarte dificil sa intorci felia de paine si pe partea cealalta.
16.. In ultimii 50 de ani, temperatura Antarticii a crescut cu 2,5 grade Celsius. Desprinderea a bucati mari din ghetari si a faptului ca acestia plutesc departe de continent poate fi cauza acestei cresteri de temperatura. In 1995 s-a desprins o bucata de ghetar de 1000 km2 care a inceput sa pluteasca spre nord.
17. Fiecare curcubeu este unic. Tu vezi curcubeul in funtie de unghiul in care lumina loveste picaturile de apa din aer. Asa ca, cineva care sta langa tine, va vedea lumina venind dintr-un unghi usor diferit decat in cazul curcubeului pe care il vezi tu. Stiind asta, acum intelegi ca fiecare curcubeu este unic!
18. Masa Pamantului creste in fiecare an pentru ca 3.000 de tone de resturi de meteoriti din spatiu lovesc suprafata Pamantului in fiecare an.

Ce este incalzirea globala

Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.

Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (englezăIntergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul1950, dar după efectul a fost de uşoară răcire. au avut un mic efect de încălzire până în anii

Teoria încălzirii globale antropice este contestată de unii oameni de ştiinţă şi politicieni, cum ar fi Claude Allègre sau Václav Klaus.

Conservarea mediului

Protectia mediului reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de om pentru pastrarea echilibrului ecologic in limite normale, mentinerea si chiar ameliorarea factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale si spirituale, toate acestea cu scopul de a asigura conditii de viata si de munca tot mai bune pentru generatiile actuale si viitoare.

Mediile naturale, nemodificate de om sunt mai restranse pe Terra. Datorita acestor conditii a aparut, in mod firesc, problema conservarii mediului natural sau a celui putin modificat de om. Ea se realizeaza prin masuri menite sa asigure pastrarea si, in anumite cazuri ameliorarea calitatii mediului.

Masuri impotriva poluarii solului:

-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor

-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.

-construirea de spatii de epurare a apei;

-modernizarea gropilor de gunoi;

-ridicarea nivelului de securitate nucleara;

-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;

-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege;

-combaterea eroziunii solului;

-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora

Masuri impotriva poluarii apei:

-construirea de baraje;

-epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substante chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.);

-construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor,pentru a impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata;

-constructia de zone de protectie a apelor;

-construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor;

-executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor baraje;

-sa nu se arunce si sa nu se depoziteze pe maluri sau in albiile raurilor deseuri de orice fel

Masuri impotriva poluarii aerului:

-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor

tehnologii moderne aplicate in industrie;

-construirea de vehicule cat mai putin poluante;

-plantarea unor zone verzi de protectie;

-producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian);

-utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre speciale;

-extinderea si protejarea spatiilor verzi,a parcurilor,a gardurilor vii

-protejarea padurilor;

-interzicerea claxonatului si a altor surse generatoare de zgomot

Cum sa va protejati in timpul unui cutremur daca va aflati...

Intr-o cladire:

Stati pe loc. Nu fugiti afara.

Intrati sub o masa grea sau un birou sau orice alt obiect de mobilier de care va puteti tine. Daca sunteti pe un hol ghemuiti-va si proptiti-va de un perete de interior.

Evitati usile.

Protejati-va fata si capul

Plecati de langa ferestre, usi de sticla, oglinde, sobe, biblioteci, mobilier inalt

Nu folositi liftul. Daca va aflati intr-un lift in timp ce incepe un cutremur apasati butonul de oprire si apoi butonul celui mai apropiat etaj. Iesiti din lift cat de repede puteti.

Afara:

Stati pe loc. Incercati sa va duceti spre o zona mai sigura departe de ferestre, cladiri, stalpi de electricitate sau de telefon

Intr-un vehicul:

Incercati sa trageti pe dreapta intr-un loc sigur. Nu blocati soseaua. Feriti-va de poduri, tunele si cladiri. Stati in vehicul.

Intr-un loc public aglomerat

Retrageti-va intr-un loc unde sa nu fie imbulzeala. Daca va aflati intr-un centru de magazine (Mall) intrati in cel mai apropiat magazin.

La scoala:

Intrati sub banca si agatati-va de piciorul acesteia. Nu stati cu fata spre geam.

In caz de ...

In timpul unui cutremur pamantul nu se va crapa in doua si nu va inghiti oameni si case. Cladirile nu se prabusesc pur si simplu. Dar e posibil sa fiti ranit de sticla sparta, de obiecte care se rastoarna sau care sunt aruncate in jur de miscarile puternice ale pamantului. Tevile de gaz se pot fisura si pot apare incendii. Cablurile de electricitate care se afla pe stalpi se pot rupe iar tevile de apa se pot sparge.

Cutremurele

Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de 10/20 de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.

Mai mult, acest fenomen se poate produce prin surprindere, în orice condiţii climaterice, în orice timp al anului şi al zilei.

Mediul inconjurator si omul

In ziua de astazi nu se mai pune problema conservarii mediului, se pune accentul pe supravietuirea speciei umane, aceasta fiind una din cele mai mari probleme globale ale omenirii.

Inainte de aparitia revolutiei industriale, omul traia intr'o relativa armonie cu natura, dezvoltarea omului se inscria intr'o lume agrara.

Cresterile spectaculoase de productie, urbanizare au dus la satisfacerea unor trebuinte, acumularea lor devine un scop in sine. Mai tarziu se considera ca apa, aerul, solul sunt bunuri colective si ca un aer curat, o apa curata, un peisaj frumos nu au alta valoare decat placerea pe care o provoaca.

Poluarea mediului inconjurator

Fenomenul de apariţie a unor factori perturbatori ai mediului şi de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariţiei poluării pot fi sintetizate astfel:
· utilizarea haotică a rezervelor naturale;
· acumulări în mediu de substanţe neutilizabile;
· apariţia de substanţe noi, la care ritmul de consum şi de reciclare de către organisme este mult inferior ritmului de apariţie;
· creşterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
· dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor şi a agriculturii;
· apariţia centrelor urbane suprapopulate.

Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica).

1.Poluarea apei

Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.
Poluarea apei datorita agentilor biologici duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse.
Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. De altfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor - methemoglobinemie.

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.

Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'.
O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare.

2.Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor.
Metodele iraţionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui şi au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide şi fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi şi alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpşuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpşunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar şi organismele benefice şi lasă solul steril şi dependent de îngrăşăminte pentru a suporta creşterea plantelor. În consecinţă, se folosesc tot mai multe îngrăşăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor şi lacurilor în perioadele cu inundaţii.
Irigaţia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creşterea plantelor şi pot duce la lipsa recoltei.

3.Poluarea aerului

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de smog. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile din combustibili. În timp ce smogul reacţioneaza cu oxigenul, acizii organici şi sulfurici se condensează sub formă de picături, înteţind ceaţa. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.
Smogul fotochimic a început să reducă calitatea aerului deasupra oraşelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor şi ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot şi eliberează hidrocarburi din combustibilii "nearşi". Razele solare fac ca oxizii de azot şi hidrocarburile să se combine şi să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, răneşte plante şi irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanţe care se condensează şi formează o ceaţă vizibilă şi pătrunzătoare.
Majoritatea poluanţilor sunt eventual "spălaţi" de către ploaie, zăpadă sau ceaţă dar după ce au parcurs distanţe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanţii se adună în atmosferă, oxizii de sulf şi de azot sunt transformaţi în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade peste lacuri şi păduri unde poate duce la moartea peştilor sau plantelor şi poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile şi pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viaţă. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa şi estul Statelor Unite şi Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze şi sănătatea umană şi obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră şi faţade din Roma, Atena si Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creştere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiaţiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creşterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia agricolă, modificând distribuţia animalelor şi plantelor şi crescând nivelul mării.

Motto

"Respectand natura, te respecti pe tine si generatiile viitoare!”

Pasarea albastra a Paradisului

Familia Paradisaeidae cuprinde cele mai spectaculoase si colorate pasari din lume, iar pasarea albastranu face exceptie de la aceasta regula. Penajul acesteia, mai cu seama aripile, dar si partea inferioara a corpului si coada, este de culoare albastra; ciocul este ivoriu, picioarele cenusii, iar in jurul ochilor maronii prezinta niste inele albe. Masculii au aripile impodobite cu pene de culoare albastru violet si cafeniu deschis, iar coada subtire este accesorizata cu doua fasii de pene lungi si delicate, ca doua snururi. Spre deosebire de masculi, care au partile inferioare ale corpului inchise la culoare, femelele prezinta un colorit castaniu. Paradisaea rudolphi este o pasare de dimensiuni medii, avand aproximativ 30 cm in lungime (cea mai mica pasare a paradisului este Cicinnurus regius sau «Regele»).




Este o pasare endemica din Papua Noua Guinee, fiind raspandita in zonele montane din sud est. Conform specialistilor, a fost descoperita in anul 1884 de catre Carl Hunstein, numele fiindu-i dat in memoria ghinionistului print Rudolph al Austriei.





Masculii sunt poligami si isi curteaza femelele etalandu-si penajul spectaculos si scotand sunete de chemare. Cantecul de imperechere este atat de ritmat incat pasarea albastra a paradisului este considerata un solist in adevaratul sens al cuvantului. Pentru ca spectacolul sa fie cat mai atragator, masculii stau atarnati de crengile copacilor, cu capul in jos si cu aripile desfacute, astfel incat penele lor albastre se imprastie in jurul corpului, ca un evantai. Pasarile isi leagana corpul inainte si inapoi, iar cele doua «snururi» lungi din zona cozii se arcuiesc intr-un mod impresionant.




Pasarile albastre ale paradisului se hranesc cu fructe, pe care le gasesc din belsug in Noua Guinee. Cantitatea generoasa de mancare le permite pasarilor sa-si canalizeze energia in alta parte. Astfel ca, ele isi dedica marea parte a timpului cochetariei, dezvoltandu-si un penaj bogat cu care sa-si farmece partenerele.




Din cauza regiunii limitate, a numarului mic de exemplare si a vanarii (pentru penajul extraordinar) pasarea albastra a paradisului a fost clasificata ca fiind o specie vulnerabila si trecuta pe lista rosie (IUCN, Anexa II, CITES), in randul animalelor protejate.

Despre noi ..

Noi suntem o echipa de 7 tineri la care ne plac pufnitzele :X:X:X ..pt orice informatii si nelamuriri.. intrati pe feisbuc si ne gasiti pa la ferma sau la o beuta pe la cafe uarld

LA andi ii plac pisicileeeee si la linda brotaceii ( pinguinii) la marian ii place apple si mie pufnitzele (bufnitele :X:X:)