Încălzirea globală ne va alunga spre zonele înalte
Regiunile înalte pot deveni cele mai fertile de pe pământ
De pe întreg Globul, cel mai repede s-a încălzit Polul Nord
Până în 2050 este posibil ca o mare parte a populaţiei din zonele secetoase ale Globului să migreze în masă spre zonele înalte. Aici, precipitaţiile vor cădea din ce în ce mai mult, iar resursele de apă se vor înmulţi. Zonele înalte vor deveni, poate, cele mai fertile locuri de pe pământ. Astfel, aici productivitatea agricolă ar urma să crească vizibil, cu condiţia ca temperatura medie globală să crească cu mai puţin de 3 grade. Acestea sunt concluziile Grupului interguvernamental de experţi pentru evoluţia climei (GIEC), reunit vineri la Valence, pentru a-şi valida al patrulea raport, arată Agenţia France Presse.
De pe întreg Globul, schimbările climatice vor se vor vedea cel mai mult în zonele de tundră, pădurile boreale, regiunile muntoase, mediteraneene şi zonele de coastă. Tendinţa generală va fi ca, în vreme ce în zonele înalte şi în cele tropicale umede să plouă, cele subtropicale să rămână pe uscat, se mai precizează în raportul GIEC. Documentul semnalează că schimbările climatice nu sunt o poveste, ci un lucru cert.
Mai mult, creşterea temperaturilor din ultimul secol nu are o cauză naturală, ci este datorată, în proporţie de 90%, de emisiile de gaze cu efect de seră. În ultima sută de ani, cel mai mult s-a încălzit Polul Nord – dublu, faţă de media mondială. Consecinţele: nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu până la 0,59 metri până la sfârşitul acestui secol. Temperatura mondială va creşte cu valori cuprinse între +1,8 şi +4°C, în următorul secol.
Clima viitorului ca arăta aşa: caniculă, precipitaţiile puternice şi foarte dese, furtuni tropicale, taifunuri şi uragane, din ce în ce mai puternice.
72% dintre speciile de păsăret – pe apa sâmbetei
72% dintre speciile de păsări ar putea dispărea în următorii ani, din cauza încălzirii globale. Vestea bună este că ar mai fi timp pentru a preveni asta, spun reprezentanţi ai grupului ecologist World Wildlife Fund (WWF), în raportul emis în cadrul conferinţei internaţionale de la Nairobi. “O serie extinsă de indicii duc la concluzia că modificările climaterice duc la schimbarea comportamentală a păsărilor, unele păsări migratoare refuzând să mai migreze”, arată raportul.
Deja în scădere în Europa şi Statele Unite ale Americii, multe specii de păsări migratoare rămân fără surse de hrană din cauza încălzirii globale. Efecte dezastruoase se găsesc şi asupra coastelor mediterane ale Europei - habitate specifice păsărilor migratoare. Într-un scenariu pesimist, aceste coaste ar putea fi total distruse până în anul 2080, se mai spune în raport. Creşterea temperaturilor va afecta şi speciile de păsări non-migratoare, deoarece va duce la modificarea arealului.
În SUA, modificările climatice au dus la reducerea cu aproximativ o treime din speciile de păsări în zona Marilor Lacuri, în timp ce aproape trei sferturi din păsările ce trăiesc în zona de nord-vest a pădurilor tropicale din Australia sunt ameninţate cu dispariţia.
De asemenea, în Europa, şoimul imperial spaniol îşi poate pierde în totalitate habitatul natural. Aceasta este o specie aflată pe cale de dispariţie, care trăieşte doar în rezervaţii naturale În pericol sunt şi păsările din specia Morus bassanus.
Până acum se ştia că păsările din această specie sunt numeroase şi că au o populaţie stabilă. Însă, din cauza încălzirii temperaturii apei mării, peştii, principala lor sursă de hrană, se găsesc tot mai rar. În plus, păsările de munte sau cele care locuiesc pe insule sunt în pericol să rămână fără locuri de refugiu.
Regiunile înalte pot deveni cele mai fertile de pe pământ
De pe întreg Globul, cel mai repede s-a încălzit Polul Nord
Până în 2050 este posibil ca o mare parte a populaţiei din zonele secetoase ale Globului să migreze în masă spre zonele înalte. Aici, precipitaţiile vor cădea din ce în ce mai mult, iar resursele de apă se vor înmulţi. Zonele înalte vor deveni, poate, cele mai fertile locuri de pe pământ. Astfel, aici productivitatea agricolă ar urma să crească vizibil, cu condiţia ca temperatura medie globală să crească cu mai puţin de 3 grade. Acestea sunt concluziile Grupului interguvernamental de experţi pentru evoluţia climei (GIEC), reunit vineri la Valence, pentru a-şi valida al patrulea raport, arată Agenţia France Presse.
De pe întreg Globul, schimbările climatice vor se vor vedea cel mai mult în zonele de tundră, pădurile boreale, regiunile muntoase, mediteraneene şi zonele de coastă. Tendinţa generală va fi ca, în vreme ce în zonele înalte şi în cele tropicale umede să plouă, cele subtropicale să rămână pe uscat, se mai precizează în raportul GIEC. Documentul semnalează că schimbările climatice nu sunt o poveste, ci un lucru cert.
Mai mult, creşterea temperaturilor din ultimul secol nu are o cauză naturală, ci este datorată, în proporţie de 90%, de emisiile de gaze cu efect de seră. În ultima sută de ani, cel mai mult s-a încălzit Polul Nord – dublu, faţă de media mondială. Consecinţele: nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu până la 0,59 metri până la sfârşitul acestui secol. Temperatura mondială va creşte cu valori cuprinse între +1,8 şi +4°C, în următorul secol.
Clima viitorului ca arăta aşa: caniculă, precipitaţiile puternice şi foarte dese, furtuni tropicale, taifunuri şi uragane, din ce în ce mai puternice.
72% dintre speciile de păsăret – pe apa sâmbetei
72% dintre speciile de păsări ar putea dispărea în următorii ani, din cauza încălzirii globale. Vestea bună este că ar mai fi timp pentru a preveni asta, spun reprezentanţi ai grupului ecologist World Wildlife Fund (WWF), în raportul emis în cadrul conferinţei internaţionale de la Nairobi. “O serie extinsă de indicii duc la concluzia că modificările climaterice duc la schimbarea comportamentală a păsărilor, unele păsări migratoare refuzând să mai migreze”, arată raportul.
Deja în scădere în Europa şi Statele Unite ale Americii, multe specii de păsări migratoare rămân fără surse de hrană din cauza încălzirii globale. Efecte dezastruoase se găsesc şi asupra coastelor mediterane ale Europei - habitate specifice păsărilor migratoare. Într-un scenariu pesimist, aceste coaste ar putea fi total distruse până în anul 2080, se mai spune în raport. Creşterea temperaturilor va afecta şi speciile de păsări non-migratoare, deoarece va duce la modificarea arealului.
În SUA, modificările climatice au dus la reducerea cu aproximativ o treime din speciile de păsări în zona Marilor Lacuri, în timp ce aproape trei sferturi din păsările ce trăiesc în zona de nord-vest a pădurilor tropicale din Australia sunt ameninţate cu dispariţia.De asemenea, în Europa, şoimul imperial spaniol îşi poate pierde în totalitate habitatul natural. Aceasta este o specie aflată pe cale de dispariţie, care trăieşte doar în rezervaţii naturale În pericol sunt şi păsările din specia Morus bassanus.
Până acum se ştia că păsările din această specie sunt numeroase şi că au o populaţie stabilă. Însă, din cauza încălzirii temperaturii apei mării, peştii, principala lor sursă de hrană, se găsesc tot mai rar. În plus, păsările de munte sau cele care locuiesc pe insule sunt în pericol să rămână fără locuri de refugiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu